2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jold sn [At: (a. 1595) IORGA, S. D. XVI, 158 / Pl: ~uri / E: pn żold, mg żold] (Înv) 1 Muncă neplătită. 2 (Îlav) De ~ Fără plată. 3 (Îe) A ajunge de ~ A ajunge de batjocură. 4 (Slî; îe) Na ~ Cu leafă.

jold n., pl. urĭ (pol. žold, ung. zsold, germ. sold, d. it. soldo, soldă, leafă. V. joĭmir, soldă). Vechĭ. Soldă, leafă la militarĭ. Muncă gratuită în folosu stăpîniriĭ: cară (care) de jold, de podvoadă și de caĭ de olac (la 1676). V. havalea.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

jold (-duri), s. n.1. Salariu, leafă. – 2. Prestație sau tribut feudal. Germ. Sold (< lat. solidus), prin intermediul pol. žołd (Miklosich, Fremdw., 137; Cihac, II, 160; Tiktin), sau al mag. zsold (Gáldi, Dict., 93). Apare pentru prima oară în sl. din 1444. Înv. Der. joldunar, s. m. (înv., mercenar), din germ. Söldner, prin intermediul unui cuvînt sl. neidentificat; joimir, s. m. (mercenar polonez), din același etimon germ., prin intermediul pol. žołnir, žołnierz (Miklosich, Fremdw., 137; DAR citează forma greșită žotnierz).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

JOLD subst. < pol. žold „leafă”. 1. Joldea boier, mold., sec. al XVI-lea; – (Moț). 2. Joldeș (ib.). 3. Cf. Jomir, Toader (Bîr I) < pol. žolnierz „jolnir, joimir”, lefegiu, ostaș cu plată, la poloni (Tiktin). 4. Joimir, Gh. (Bîr I).

Intrare: Jold
nume propriu (I3)
  • Jold
Intrare: jold
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jold
  • joldul
  • joldu‑
plural
  • jolduri
  • joldurile
genitiv-dativ singular
  • jold
  • joldului
plural
  • jolduri
  • joldurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)