jitnicer sm [At: LET. I, 344/24 / V: jâcn~, jicn~, jign~, (rar) ~ițar, ~ițariu / Pl: ~i / E: jitniță + -ar] (Înv; în Evul Mediu; în Principatele Române) 1-2 (Funcție de) dregător care avea grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. 3 Persoană care avea funcția de jitnicer (1).