jidăncuță [At: SEVASTOS, N. 281 / Pl: ~țe / E: jidancă + uță] 1-2 sf (Șhp) Evreică (tânără și frumușică). 3 sfa Dans popular cu lăutari, nedefinit mai îndeaproape Si: jidanca (2), jidoveanca (1), jidoveasca (3). 4 sfa Melodie după care se execută jidăncuța (3) Si: jidanca (3), jidoveanca (2), jidoveasca (4).