jalnic, ~ă [At: DOSOFTEI, ap. GCR. I, 212/22 / V: jălal~, jea~, (reg) jel~ / Pl: ~ici, ~ice / E: bg жалник, slv жальникъ] 1-2 a Plin de (tristețe sau) durere adâncă. 3-4 a Care provoacă (tristețe sau) durere adâncă. 5 a Îndurerat. 6 a, av (D. oameni) (Care este) vrednic de a fi compătimit. 7 a (D. oameni) Care provoacă milă. 8 av Nenorocit. 9 a Întristător. 10 a (D. lucruri) Dureros. 11 av Cu tristețe. 12 av Cu durere. 13-14 smf, a (Înv) Jeluitor (1-2). 15-16 a, av (Înv) (Care este) în doliu. 17-18 a, av (Înv) (Care este) de doliu.