IZOMÉTRIC, -Ă, izometrici, -ce, adj. De mărime egală. – Din fr. isométrique.

izometric, ~ă a [At: LTR / S și: iso~ / Pl: ~ici, ~ice / E: fr isométrique] 1 (D. cristale) Care are mărime egală. 2 (D. versuri) Cu măsură egală. 3 (Îs) Perspectivă ~ Perspectivă ale cărei axe de comparație sunt paralele și egale Si: perspectivă axonometrică.

IZOMÉTRIC, -Ă, izometrici, -ce, adj. (Despre cristale) De mărime egală. – Din fr. isométrique.

IZOMÉTRIC, -Ă, izometrici, -e, adj. (Despre cristale) De mărime egală.

IZOMÉTRIC, -Ă adj. (Despre cristale) Care are mărime egală; (despre versuri) cu măsură egală. ◊ Perspectivă izometrică = perspectivă ale cărei axe de comparație sunt egale. V. axonometric. [Var. isometric, -ă adj. / < fr. isométrique, cf. gr. isos – egal, metron – măsură].

IZOMÉTRIC, -Ă adj. 1. (despre cristale) de dimensiuni egale; (despre versuri) cu măsură egală. 2. (mat.; despre o transformare punctuală) care păstrează distanța a două puncte oarecare; o (geom.) perspectivă ~ă = perspectivă ale cărei axe de comparație sunt egale. 3. (med.) contracție ~ă = contracție a unui mușchi fără ca acesta să se poată scurta, rămânând la aceeași lungime. (< fr. isométrique)

IZOMÉTRIC ~că (~ci, ~ce) (despre cristale) Care are mărime egală. /<fr. isométrique

ISOMÉTRIC, -Ă adj. v. izometric.

izométric (-me-tric) adj. m., pl. izométrici; f. izométrică, pl. izométrice

izométric adj. m. (sil. -tric), pl. izométrici; f. sg. izométrică, pl. izométrice

izometric, (engl.= isometric), 1. habitus al cristalelor determinat de dezvoltarea egală a acestora în toate direcțiile; este specific min. cristalizate în sistemul cubic (granați, halit, fluorină etc.); 2. cls. morfometrică în care sunt cuprinse granulele detritice egal dezvoltate în cele trei direcții.