Definiția cu ID-ul 915078:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IUFT s. n. Piele groasă (de vițel, de bou sau de bivol) tăbăcită și impregnată cu ulei de mesteacăn (ceea ce îi dă un miros caracteristic). Trăsura se înfundă în ploaia zbătută de vînt, legănîndu-se în arcuri... În coșul de piele cu miros de iuft, picăturile bombăneau. C. PETRESCU, R. DR. 206. Aproape de crăciun, Pavel făcu o păreche de ciubote de iuft vărului mieu. CREANGĂ, A. 103. Tabacii se ocupă cu cumpăratul pieilor verzi și cu lucratul lor, prefăcîndu-le în iuft. I. IONESCU, M. 701.