11 definiții pentru iuțar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
IUȚÁR, iuțari, s. m. (Reg.) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus). – Iute + suf. -ar.
IUȚÁR ~i m. Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie și cu carnea albă, iute la gust; burete-iute. /v. a iuți
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
iuțari smp [At: PANȚU, PL.2 / E: iute + -ar] (Bot; Mol) Ciupercă comestibilă din familia agaricaceelor cu pălăria albă-gălbuie, fragedă, piperată, care conține un suc lăptos Si: burete-acru, burete-lăptos, (Trs) burete-pipărat, bureți-albi, iuțani, iuțel, iuțișori (5) (Lactarius piperatus).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
IUȚÁRI s. m. pl. (Reg.) Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus). – Iute + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
iuțari m. pl. Mold. sau burete-iute, ciupercă comestibilă cu carnea albă, fragedă si piperată (Agaricus piperatus).
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ĭuțán și -ár m. Est. Un fel de cĭupercă ĭute (lactarius piperatus).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
iuțár (reg.) s. m., pl. iuțári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
iuțár s. m., pl. iuțári
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
IUȚÁRI s. pl. (BOT.; Lactarius piperatus) (reg.) iutișori (pl.), burete-acru, burete-galben, burete-iute, burete-piperat, burete-usturos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
IUȚARI s. pl. (BOT.; Lactarius piperatus) (reg.) iuțișori (pl.), burete-acru, burete-galben, burete-iute, burete-piperat, burete-usturos.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
IUȚÁRI (< iute) s. m. pl. (Reg.) Ciupercă comestibilă din familia agaricaceelor, cu pălăria și piciorul de culoare albă și cu suc alb-lăptos, iute (Lactarius piperatus). Crește prin păduri de foioase și de amestec (stejar-gorun).
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
iuțar lactarius
- 1. regional Ciupercă comestibilă cu pălăria albă-gălbuie, cu carnea albă, iute la gust (Lactarius piperatus).surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: burete-acru burete-galben burete-iute burete-piperat burete-usturos iuțișori
etimologie:
- Iute + sufix -ar.surse: DEX '09 DEX '98