6 definiții pentru iterație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

iterație sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: fr itération] 1 (Mat) Repetare a unui procedeu de calcul, prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. 2 (Pex) Repetare.

ITERÁȚIE, iterații, s. f. Repetare a unui anumit procedeu de calcul, prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. – Din fr. itération.

ITERÁȚIE, iterații, s. f. Repetare a unui anumit procedeu de calcul, prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. – Din fr. itération.

ITERÁȚIE s.f. Acțiune repetată. ♦ Repetarea unui anumit procedeu de calcul prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. [Gen. -iei, var. iterațiune s.f. / < fr. itération].

ITERÁȚIE s. f. 1. acțiune repetată. 2. repetare a unui anumit procedeu de calcul prin aplicarea lui la rezultatul calculului din etapa precedentă. (< fr. itération)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

iteráție (-ți-e) s. f., art. iteráția (-ți-a), g.-d. art. iteráției; pl. iteráții, art. iteráțiile (-ți-i-)

iteráție s. f. (sil. -ți-e), art. iteráția, (sil. -ți-a), g.-d. art. iteráției; pl. iteráții, art. iteráțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: iterație
iterație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • iterație
  • iterația
plural
  • iterații
  • iterațiile
genitiv-dativ singular
  • iterații
  • iterației
plural
  • iterații
  • iterațiilor
vocativ singular
plural