5 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ITÁLIC, -Ă, italici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține Italiei antice, privitor la Italia antică. 2. Adj., s. f. (Literă) cu caractere cursive. – Din fr. italique, lat. italicus.

italic, ~ă [At: CARAGIALE, M. 137 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr italique, lat italicus] 1 a Care aparține Italiei antice. 2 a Privitor la Italia antică. 3-6 a Italian (6-9). 7-8 sf, a (Tip) (Literă) cursivă.

ITÁLIC, -Ă, italici, -ce, adj. 1. Care aparține Italiei antice, privitor la Italia antică. 2. (Despre caractere tipografice; și substantivat, f.) Cursiv. – Din fr. italique, lat. italicus.

ITÁLIC, -Ă, italici, -e, adj. 1. Din (sau care privește) Italia veche. Popoare italice. ♦ Care ține de Italia. Peninsula italică. 2. (Despre caractere tipografice) Cursiv. Fel de fel de scriituriengleze, italice, gotice... ronde. CARAGIALE, M. 137. ◊ (Substantivat, f. pl.) Text tipărit cu italice.

ITÁLIC, -Ă adj. 1. Care ține de Italia antică. 2. (Poligr.; despre caractere tipografice) Cursiv. [< fr. italique].

ITÁLIC, -Ă adj. 1. referitor la Italia antică. 2. (despre caractere tipografice; și s. f.) cursiv. (< fr. italique, lat. italicus)

ITÁLIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de Italia antică; propriu Italiei antice. /<fr. italique, lat. italicus

italic a. ce ține de Italia antică: popoare italice.

italice f. pl. alt nume dat literelor cursive.

*itálic, -ă adj. (lat. italicus). Italienesc (vorbind de Italia din timpu Romanilor). Litere italice, cursive.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

itálic adj. m., pl. itálici; f. itálică, pl. itálice

itálică s. f., g.-d. art. itálicei; pl. itálice

itálic adj. m., pl. itálici; f. sg. itálică, pl. itálice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ITALIC adj. cursiv, (înv.) curent. (Caracter ~ de literă.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ITÁLIC, -Ă adj. (< fr. italique): în sintagmele grup italic și limbă italică (v.).

ITÁLICĂ s. f. (< fr. italique): limba locuitorilor din antichitatea Peninsulei Italice. Una dintre ramurile ei a fost latina, alături de oscă, umbriană (úmbrică), faliscă și etruscă, toate acestea formând grupul italic (v.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ITALICĂ sau APENINICĂ, Peninsula ~ peninsulă în S Europei, între mările Tireniană, Ionică și Adriatică, mărginită la N de C. Padului; 149 mii km2. Străbătută de la NV spre SE de M-ții Apenini. Climă mediteraneană. Formează o mare parte a terit. Italiei.

Anchusa italica Retz. (syn. A. azurea Mill.) Specie care înflorește vara-toamna. Flori (caliciul partit pînă la bază, lacinii liniare cu vîrf ascuțit, aspru-pubescente) albastre-deschis, pedunculate, dispuse într-o inflorescență cimoasă, mare, foarte ramificată. Frunze lungi pînă în 30 cm, lanceolate, ondulate, îngustate în pețiol, cele dinspre vîrf mai mici, nepețiolate. Plantă bienală, înaltă pînă la 150 cm, cu peri ascuțiți, lipsiți de flexibilitate, îndepărtați. Tulpină ramificată in treimea superioară.

Myrtus italica Mill., arbore de talie mică cu frunze ovate și flori albe.

arată toate definițiile

Intrare: Anchusa italica
Anchusa italica park  nomenclatura binară
compus
  • Anchusa italica
Intrare: italic
italic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • italic
  • italicul
  • italicu‑
  • italică
  • italica
plural
  • italici
  • italicii
  • italice
  • italicele
genitiv-dativ singular
  • italic
  • italicului
  • italice
  • italicei
plural
  • italici
  • italicilor
  • italice
  • italicelor
vocativ singular
plural
Intrare: italică
substantiv feminin (F4)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • italică
  • italica
plural
  • italice
  • italicele
genitiv-dativ singular
  • italice
  • italicei
plural
  • italice
  • italicelor
vocativ singular
plural
Intrare: Myrtus italica
compus
  • Myrtus italica
Intrare: Scilla italica
compus
  • Scilla italica
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

italic

etimologie: