opțiuni
  • info

9 definiții pentru isonar

Explicative DEX

ISONAR, isonari, s. m. (Înv.) Persoană care ținea isonul (la biserică). – Ison + suf. -ar.

ISONAR, isonari, s. m. (Înv.) Persoană care ținea isonul (la biserică). – Ison + suf. -ar.

isonar sm [At: CREANGĂ, A. 75 / Pl: ~i / E: ison + -ar] (Înv) Persoană care ținea isonul (2) la cântările bisericești.

ISONAR, isonari, s. m. Persoană care ținea altădată isonul (la biserică). Eu, împreună cu alți băieți, isonari ai bisericii, stam aproape de Ghica-vodă, care era față la acea serbare. CREANGĂ, A. 75.

ISONAR ~i m. înv. Cântăreț în corul bisericii, care ține isonul. /ison + suf. ~ar

isonar m. cântăreț din cor: cu alți băieți isonari ai bisericii CR.

isonár m. (d. ison). Care ține isonu. Corist.

Ortografice DOOM

isonar (înv.) s. m., pl. isonari

isonar (înv.) s. m., pl. isonari

isonar s. m., pl. isonari

Intrare: isonar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • isonar
  • isonarul
  • isonaru‑
plural
  • isonari
  • isonarii
genitiv-dativ singular
  • isonar
  • isonarului
plural
  • isonari
  • isonarilor
vocativ singular
  • isonarule
  • isonare
plural
  • isonarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

isonar, isonarisubstantiv masculin

  • 1. învechit Persoană care ținea isonul (la biserică). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eu, împreună cu alți băieți, isonari ai bisericii, stam aproape de Ghica-vodă, care era față la acea serbare. CREANGĂ, A. 75. DLRLC
etimologie:
  • Ison + -ar. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.