Definiția cu ID-ul 960076:
Enciclopedice
IRINA gr. Eἰρήνη „pace”. 1. Irina f. Irinel, ipoc. feminin act.: Irinești s.; cu afer.: Rina. ar. (Fărș). 2. Irinoi, I (CL). 3. Irinca (Mar); – Ion, ard. (Var 20). 4. Erenuc = Iraniuc, Gr., răzeș (Vit B 28). 5. Erina (C Bog); 16 A I 206 și II 16; Mar; Ard etc.); Erini (Ins. 320); Erena (Tec I: Isp I2); cu afer.: Reni b. (BCI I). 6. Hirină (Mar). 7. Orena f. (17 A V 215) cu fon. slav.
Exemple de pronunție a termenului „irina” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50