8 definiții pentru ireverență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ireverență sf [At: IBRĂILEANU, A. 66 / Pl: ~țe / E: fr irrévérence] (Liv) Lipsă de respect Si: necuviință, nereverență.

IREVERÉNȚĂ, ireverențe, s. f. Lipsă de respect, necuviință; nereverență. – Din fr. irrévérence.

IREVERÉNȚĂ, ireverențe, s. f. Lipsă de respect, necuviință; nereverență. – Din fr. irrévérence.

IREVERÉNȚĂ s.f. Lipsă de respect, necuviință. [Cf. fr. irrévérence, it. irriverenza, lat. irreverentia].

IREVERÉNȚĂ s. f. lipsă de respect, necuviință. (< fr. irrévérence, lat. irreverentia)

IREVERÉNȚĂ ~e f. Lipsă de respect; necuviință; nereverență. /<fr. irrévérence, lat. irreverentia

*ireverénță f., pl. e (lat. irreverentia). Lipsă de reverență, de respect.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ireverénță s. f., g.-d. art. ireverénței; pl. ireverénțe

ireverénță s. f. reverență

Intrare: ireverență
ireverență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ireverență
  • ireverența
plural
  • ireverențe
  • ireverențele
genitiv-dativ singular
  • ireverențe
  • ireverenței
plural
  • ireverențe
  • ireverențelor
vocativ singular
plural