opțiuni
  • info

6 definiții pentru investigativ

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INVESTIGATIV, -Ă, investigativi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de investigare. – Din engl. investigative.

INVESTIGATIV, -Ă, investigativi, -e, adj. (Livr.) Cu caracter de investigare. – Din engl. investigative.

investigativ, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: eg investigative] (Liv) Care are caracter de investigație.

INVESTIGATIV, -Ă adj. Cu caracter de investigare. [Cf. it. investigativo].

INVESTIGATIV, -Ă adj. cu caracter de investigare. (< engl. investigative)

INVESTIGATIV ~ă (~i, ~e) Care ține de investigație; propriu investigației. /<engl. investigative

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

investigativ adj. m., pl. investigativi; f. sg. investigativă, pl. investigative

Intrare: investigativ
investigativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • investigativ
  • investigativul
  • investigativu‑
  • investigativă
  • investigativa
plural
  • investigativi
  • investigativii
  • investigative
  • investigativele
genitiv-dativ singular
  • investigativ
  • investigativului
  • investigative
  • investigativei
plural
  • investigativi
  • investigativilor
  • investigative
  • investigativelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

investigativ, investigativăadjectiv

  • 1. livresc Cu caracter de investigare. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.