11 definiții pentru inventatoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INVENTATÓR, -OÁRE, inventatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a realizat o invenție (1); inventor. – Inventa + suf. -tor (după fr. inventeur).

INVENTATÓR, -OÁRE, inventatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a realizat o invenție (1); inventar. – Inventa + suf. -tor (după fr. inventeur).

INVENTATÓR, -OÁRE, inventatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a inventat (1), a creat, a născocit ceva pentru întîia oară. Un sentiment de înaltă mîndrie patriotică cuprinde pe fiecare om al muncii din țara noastră la gîndul că din sînul poporului romîn s-au ridicat talentați inventatori și constructori de avioane, ca Vlaicu și Vuia. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2760.

INVENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Creator al unei invenții. [< inventa + -tor].

INVENTATÓR, -OÁRE s. m. f. creator al unei invenții. (< inventa + -tor)

INVENTATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care a inventat ceva; autor al unei invenții. /a inventa + suf. ~ator

*inventatór, -oáre s. (d. inventez). Care inventează: inventatoru prafuluĭ de pușcă nu e știut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inventatoáre s. f., g.-d. art. inventatoárei, pl. inventatoáre

inventatoáre s. f., g.-d. art. inventatoárei; pl. inventatoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INVENTATÓR s. (rar) născocitor, plăsmuitor, (înv.) aflător, inventor, izvoditor. (~ul telefoniei.)

INVENTATOR s. (rar) născocitor, plăsmuitor, (înv.) aflător, inventor, izvoditor. (~ telefoniei.)

Intrare: inventatoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inventatoare
  • inventatoarea
plural
  • inventatoare
  • inventatoarele
genitiv-dativ singular
  • inventatoare
  • inventatoarei
plural
  • inventatoare
  • inventatoarelor
vocativ singular
  • inventatoare
  • inventatoareo
plural
  • inventatoarelor

inventator, -oare inventatoare

etimologie:

  • Inventa + sufix -tor (după limba franceză inventeur).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN