intruziune sf [At: IORGA, L. II, 58 / V: (înv) ~usi~^[1], ~truzie (Pl: ~ii) / Pl: ~ni / E: fr intrusion] 1 Introducere nejustificată, nedreaptă a cuiva într-o societate, funcție etc. 2 (Glg) Proces de pătrundere și de solidificare a magmei în crăpăturile scoarței terestre sau de-a lungul suprafețelor cu rezistență slabă. 3 (Ccr) Corp de roci formate în urma intruziunii (2). 4 Pătrundere a apei marine în apele dulci din vecinătatea litoralului sau din râurile confluente. 5 (Atm) Pătrundere a unei formațiuni anatomice într-o alta învecinată. corectat(ă)

INTRUZIUNE, intruziuni, s. f. Rocă sau filon metalifer format din magma care a pătruns în crăpăturile scoarței pămîntești și care s-a solidificat fără dislocarea straturilor străbătute.

INTRUZIUNE s.f. 1. Acțiunea de a se introduce fără drept într-o societate, într-o funcție. 2. (Geol.) Pătrundere a magmei în crăpăturile scoarței terestre. ♦ Magmă solidificată pătrunsă în crăpăturile formate în interiorul scoarței terestre. ♦ Pătrundere a apei marine în apele dulci din vecinătatea litoralului sau din rîurile afluente. 3. Pătrundere a unei formații anatomice într-o altă formație anatomică vecină. [Pron. -zi-u-, var. intrusiune, intruzie s.f. / cf. fr. intrusion].

INTRUZIUNE s. f. 1. introducere ilegală într-o societate, într-o funcție. 2. pătrundere a magmei în crăpăturile scoarței terestre; magma însăși. ◊ pătrundere a apei marine în apele dulci din vecinătatea litoralului sau din râurile afluente. 3. pătrundere a unei formații anatomice într-o alta vecină. (< fr. intrusion)

intruziune s. f. Pătrundere, introducere ilegală ◊ „[...] un tulburător protest [...] împotriva intruziunii nejustificate și abuzive a aparatelor tranzistorizate în existența de zi cu zi a oamenilor.” Cont. 5 IV 74 p. 10 (din fr. intrusion; DEX, DN3)

INTRUZIUNE ~i f. 1) Proces de pătrundere a magmei în scoarța Pământului. 2) Corp format printr-un astfel de proces. 3) Introducere nelegitimă undeva (într-o organizație, într-o activitate etc.). [Sil. in-tru-zi-u-] /<fr. intrusion

intrusiune sf vz intruziune

intruzie sf vz intruziune

INTRUSIUNE s.f. v. intruziune.

INTRUZIE s.f. v. intruziune.

intruziune (desp. -zi-u-) s. f., g.-d. art. intruziunii; pl. intruziuni

intruziune (-zi-u-) s. f., g.-d. art. intruziunii; pl. intruziuni

intruziune s. f. (sil. -zi-u-), g.-d. art. intruziunii; pl. intruziuni