Definiția cu ID-ul 676012:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*intrinséc, -ă adj., pl. ĭ, e (fr. intrinsèque, d. mlat. intrinsecus, adj. format d. adv. intrinsecus, în ăuntru, pin ăuntru. V. extrinsec). Care e într’un lucru, ĭ-e (îĭ este) propriŭ, esențial: merit intrinsec al unuĭ om. Valoarea intrinsecă, reală, independentă de orĭ-ce convențiune orĭ circumstanță: valoarea intrinsecă a feruluĭ e foarte mare. (La obĭectele de metal prețios, valoarea intrinsecă e valoarea greutățiĭ metaluluĭ independent de lucrătură). Adv. În mod intrinsec.