Definiția cu ID-ul 675954:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*intransitív, -ă adj. (lat. in-transitivus). Gram. Care nu e transitiv, care nu se poate construi cu acuzativu, care n’are pasiv, neutru, ca: mor, dorm, vin. Adv. În mod intransitiv: verbu „intineresc” se întrebuințează și intransitiv.