intersecta vtr [At: GEOM. SP. 43 / Pzi: ~tez / E: fr intersecter] (D. drumuri) 1-2 A face o intersecție (1) Si: a (se) încrucișa, a (se) întretăia. 3-4 (Gmt; d. drepte) A avea un punct comun cu o altă dreaptă. 5-6 (Gmt; d. suprafețe, volume) A avea mai multe puncte comune cu o altă suprafață, cu un alt volum. 7-8 (Mat; d. mulțimi) A avea unul sau mai multe elemente comune cu o altă mulțime.