11 definiții pentru interpretativ
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTERPRETATIV, -Ă, interpretativi, -e, adj. Care servește la interpretare, care poate fi interpretat; care explică. – Din fr. interprétatif.
INTERPRETATIV, -Ă, interpretativi, -e, adj. Care servește la interpretare, care poate fi interpretat; care explică. – Din fr. interprétatif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
interpretativ, ~ă a [At: MAIORESCU, D. III, 386 / Pl: ~i, ~e / E: fr interpretatif] 1-3 Care servește la interpretare (1, 2, 5). 4-6 Care poate fi interpretat (1-3). 7 Care explică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERPRETATIV, -Ă, interpretativi, -e, adj. Care interpretează. Nu e redare inertă a evenimentelor, ci una vie, interpretativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 5/6.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERPRETATIV, -Ă adj. Care interpretează; de interpretare. [Cf. fr. interprétatif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERPRETATIV, -Ă adj. care interpretează; de interpretare. (< fr. interprétatif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
INTERPRETATIV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de interpretare; propriu interpretării. 2) Care poate fi interpretat. /<fr. interpretatif
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*interpretatív, -ă adj. (lat. interpretativus). Care servește la interpretare: declarațiune interpretativă a unuĭ tratat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
interpretativ adj. m., pl. interpretativi; f. interpretativă, pl. interpretative
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
interpretativ adj. m., pl. interpretativi; f. interpretativă, pl. interpretative
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
interpretativ adj. m., pl. interpretativi; f. sg. interpretativă, pl. interpretative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
facies interpretativ (sedim.), set de generalizări care grupează criteriile de reconstituire a proceselor și mediilor de depunere ale acelei entități petrografice definită prin → faciesuri descriptive (ex. f. de canal, f. turbiditic, f. evaporitic etc.)
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
interpretativ, interpretativăadjectiv
- 1. Care servește la interpretare, care poate fi interpretat; care explică. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Nu e redare inertă a evenimentelor, ci una vie, interpretativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 5/6. DLRLC
-
etimologie:
- interprétatif DEX '09 DEX '98 DN