Definiția cu ID-ul 964695:

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INTERPRETARE. Subst. Interpretare, interpretațiune (înv.), explicație, explicare, tălmăcire, tîlcuire (pop.), lămurire, precizare, clarificare, determinare, deslușire, limpezire (fig.), elucidare, edificare. Ilustrare, exemplificare, demonstrație, demonstrare, dovedire, argumentare, argumentație. Definiție, definire; conturare (fig.), precizare. Comentariu, comentare, parafrazare, descifrare, decodare, decodaj; glosare. Traducere, traducție (înv.), tălmăcire. Adaptare, adaptație, versiune. Note; indice interpretativ; ediție critică. Exegeză; textologie; hermeneutică; paleografie; critică; critică literară (de texte). Interpret, exeget, critic, comentator, traducător, translator, dragoman, tălmaci, tălmăcitor, tîlcuitor (pop.); textolog; paleograf. Adj. Explicativ, explicator (înv.), lămuritor, claridicator (rar), deslușitor (înv.), edificator. Definit, conturat (fig.). Adnotat. Interpretativ, ilustrativ, demonstrativ, definitoriu. Descifrabil, decodabil, interpretabil, traductibil, adaptabil. Critic, exegetic; textologic; paleografic. Vb. A interpreta, a explica, a tălmăci, a tîlcui (pop.), a lămuri, a preciza, a clarifica, a desluși, a limpezi, a elucida, a edifica. A ilustra, a exemplifica, a demonstra, a argumenta. A defini, a glosa, a contura (fig.). A comenta, a face un comentariu, a face observații, a parafraza. A descifra, a decoda, a decodifica, a dezlega, a descîlci (fig.), a descurca, a găsi cheia (fig.), a găsi tîlcul. A adnota; a adapta (un text). V. claritate, clasificare, cunoaștere, descoperire, descriere, inteligibilitate, semnificație.