10 definiții pentru interpolator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTERPOLATÓR, -OÁRE, interpolatori, -oare, s. m. și f. Persoană care interpolează (1) un text. – Din fr. interpolateur, lat. interpolator.

interpolator, ~oare smf, a [At: BUL. COM. IST. II, 167 / Pl: ~i, ~oare / E: fr interpolateur, lat interpolator] 1-2 (Persoană) care interpolează (1) un text. 3 Falsificator al unei scrieri.

INTERPOLATÓR, -OÁRE, interpolatori, -oare, s. m. și f. Persoană care interpolează (1) un text. – Din fr. interpolateur, lat. interpolator.

INTERPOLATÓR s.m. Autor al unei interpolații. [Cf. fr. interpolateur, lat. interpolator].

INTERPOLATÓR, -OÁRE s. m. f. autor al unei interpolații. (< fr. interpolateur, lat. interpolator)

INTERPOLATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care interpolează; om care face o interpolație. /<fr. interpolateur, lat. interpolator, ~oris

*interpolatór, -oáre adj. și s. Care interpolează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

interpolatór s. m., pl. interpolatóri

interpolatór s. m., pl. interpolatóri

Intrare: interpolator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • interpolator
  • interpolatorul
  • interpolatoru‑
plural
  • interpolatori
  • interpolatorii
genitiv-dativ singular
  • interpolator
  • interpolatorului
plural
  • interpolatori
  • interpolatorilor
vocativ singular
  • interpolatorule
plural
  • interpolatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

interpolator, -oare interpolatoare

  • 1. Persoană care interpolează un text.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: