opțiuni
  • info

2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

interliniat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: interlinia] Interliniere.

interliniat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: interlinia] Despărțit prin interlinii (1).

INTERLINIA, interliniez, vb. I. Tranz. A despărți prin interlinii. [Pr.: -ni-a] – Din fr. interligner (după linia).

INTERLINIA, interliniez, vb. I. Tranz. A despărți prin interlinii. [Pr.: -ni-a] – Din fr. interligner (după linia).

interlinia vt [At: DA / P: ~ni-a / Pzi: ~iez / E: fr interligner] A despărți prin interlinii (1).

INTERLINIA vb. I. tr. (Poligr.) A despărți prin interlinii. [< fr. interligner, după linia].

INTERLINIA vb. tr. a despărți prin interlinii. (< fr. interligner)

*interliniéz v. tr. (d. interlinie). Separ pin interliniĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

interlinia (a ~) (desp. -ni-a) vb., ind. prez. 1 sg. interliniez (desp. -ni-ez), 3 interliniază, 1 pl. interliniem; conj. prez. 1 sg. să interliniez, 3 să interlinieze; ger. interliniind (desp. -ni-ind)

interlinia (a ~) (-ni-a) vb., ind. prez. 3 interliniază, 1 pl. interliniem (-ni-em); conj. prez. 3 să interlinieze; ger. interliniind (-ni-ind)

interlinia vb. (sil. -ni-a), ind. prez. 3 sg. interliniază, 1 pl. interliniem (sil. -ni-em); conj. prez. 3 sg. și pl. interlinieze; ger. interliniind (sil. -ni-ind)

Intrare: interliniat
interliniat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • interliniat
  • interliniatul
  • interliniatu‑
  • interliniată
  • interliniata
plural
  • interliniați
  • interliniații
  • interliniate
  • interliniatele
genitiv-dativ singular
  • interliniat
  • interliniatului
  • interliniate
  • interliniatei
plural
  • interliniați
  • interliniaților
  • interliniate
  • interliniatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: interlinia
  • silabație: -ni-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • interlinia
  • interliniere
  • interliniat
  • interliniatu‑
  • interliniind
  • interliniindu‑
 singular plural
  • interliniază
  • interliniați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • interliniez
 (să)
  • interliniez
  • interliniam
  • interliniai
  • interliniasem
a II-a (tu)
  • interliniezi
 (să)
  • interliniezi
  • interliniai
  • interliniași
  • interliniaseși
a III-a (el, ea)
  • interliniază
 (să)
  • interlinieze
  • interlinia
  • interlinie
  • interliniase
plural I (noi)
  • interliniem
 (să)
  • interliniem
  • interliniam
  • interliniarăm
  • interliniaserăm
  • interliniasem
a II-a (voi)
  • interliniați
 (să)
  • interliniați
  • interliniați
  • interliniarăți
  • interliniaserăți
  • interliniaseți
a III-a (ei, ele)
  • interliniază
 (să)
  • interlinieze
  • interliniau
  • interliniară
  • interliniaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

interlinia, interliniezverb

  • 1. A despărți prin interlinii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.