2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
INTERCURENT, -Ă, intercurenți, -te, adj. (Rar) Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală). – Din fr. intercurrent.
INTERCURENT, -Ă, intercurenți, -te, adj. (Rar) Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală). – Din fr. intercurrent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
intercurent, ~ă a, av [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: fr intercurrent, cf recurent] 1-2 (Care survine) în cursul unui fenomen. 3-4 (Med; d. o boală) (Care survine) în cursul unei alte maladii.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCURENT, -Ă adj. Care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, unui fenomen. [< fr. intercurrent, cf. lat. inter – între, currens – curgător].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTERCURENT, -Ă adj. care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, al unui fenomen. (< fr. intercurrent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*intercurént, -ă adj. (lat. inter-cúrrens, -éntis, d. inter, între, și cúrrere, a alerga. V. con-curent). Care supravine în timpu durateĭ altuĭ lucru. Med. Boală intercurentă, care se arată în cursu alteĭ boale.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*intercurénță f., pl. e (d. intercurent). Alternanță, variațiune: intercurența vînturilor de est și vest.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
intercurent adj. m., pl. intercurenți; f. intercurentă, pl. intercurente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intercurent adj. m., pl. intercurenți; f. intercurentă, pl. intercurente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intercurent adj. m. curent
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
intercurent, intercurentăadjectiv
- 1. Care survine în timpul desfășurării altui proces (mai ales o boală). DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- intercurrent DEX '09 DEX '98 DN