8 definiții pentru intemperat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INTEMPERAT, -Ă, intemperați, -te, adj. (Livr.) Nestăpânit, dezlănțuit, netemperat. – Din fr. intempéré.
INTEMPERAT, -Ă, intemperați, -te, adj. (Livr.) Nestăpânit, dezlănțuit, netemperat. – Din fr. intempéré.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
intemperat, ~ă a [At: DN3/ Pl: ~ați, ~e / E: fr intempéré] (Liv) Necumpătat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEMPERAT, -Ă adj. Nestăpînit, dezlănțuit. [Cf. fr. intempéré].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INTEMPERAT, -Ă adj. nestăpânit, dezlănțuit. (< fr. intempéré)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*intemperát, -ă adj. (lat. intemperatus). Care nu e temperat: climă intemperată. V. neastîmpărat.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
intemperat adj. m., pl. intemperați; f. intemperată, pl. intemperate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
intemperat adj. m., pl. intemperați; f. intemperată, pl. intemperate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
intemperat adj. m. temperat
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
intemperat, intemperatăadjectiv
- 1. Dezlănțuit, nestăpânit, netemperat. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: dezlănțuit nestăpânit netemperat
etimologie:
- intempéré DEX '09 DEX '98 DN