14 definiții pentru inteligibil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTELIGÍBIL, -Ă, inteligibili, -e, adj. 1. Care poate fi înțeles cu ajutorul gândirii logice; clar, limpede. 2. (Fil.) Care poate fi cunoscut numai de rațiune, de gândire, independent de cunoașterea senzorială. – Din fr. intelligible.

INTELIGÍBIL, -Ă, inteligibili, -e, adj. 1. Care poate fi înțeles cu ajutorul gândirii logice; clar, limpede. 2. (Fil.) Care poate fi cunoscut numai de rațiune, de gândire, independent de cunoașterea senzorială. – Din fr. intelligible.

inteligibil, ~ă a [At: ODOBESCU, S. II, 369 / Pl: ~i, ~e / E: fr intelligible] 1-2 Care poate fi înțeles (ușor) Si: clar. 3-4 (D. sunet) Care se aude (bine) Si: deslușit, limpede. 5 (Flz) Care poate fi cunoscut numai de rațiune.

INTELIGÍBIL, -Ă, inteligibili, -e, adj. Care este accesibil înțelegerii, care poate fi înțeles cu ușurință; clar. Traducătorului i se cere a fi limpede, corect, elegant, cumpănit și mai cu seamă inteligibil în limba sa. ODOBESCU, S. II 369.

INTELIGÍBIL, -Ă adj. Ușor de înțeles; clar, limpede. ♦ (În filozofia idealistă) Care poate fi înțeles numai prin rațiune; suprasenzorial. [Cf. lat. intelligibilis, fr. intelligible].

INTELIGÍBIL, -Ă adj. ușor de înțeles; clar, limpede. ◊ (fil.) care poate fi înțeles numai prin rațiune. (< fr. intelligible, lat. intelligibilis)

INTELIGÍBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi înțeles; ușor de înțeles; clar; limpede; accesibil. /<fr. intelligible

*inteligíbil, -ă adj. (lat. intelligibilis). Care se poate înțelege ușor: voce, vorbă inteligibilă. Adv. În mod inteligibil.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inteligíbil adj. m., pl. inteligíbili; f. inteligíbilă, pl. inteligíbile

inteligíbil adj. m., pl. inteligíbili; f. sg. inteligíbilă, pl. inteligíbile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INTELIGÍBIL adj. 1. v. clar. 2. v. accesibil.

INTELIGIBIL adj. 1. clar, deslușit, explicit, expres, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmație ~.) 2. accesibil, (rar) priceput. (Un text ~.)

Inteligibil ≠ ininteligibil, neinteligibil, incomprehensibil, noninteligibil


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INTELIGÍBIL, -Ă adj. (cf. lat. intelligibilis, fr. intelligible): în sintagmele enunț inteligibil și text inteligibil (v.).

Intrare: inteligibil
inteligibil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inteligibil
  • inteligibilul
  • inteligibilu‑
  • inteligibilă
  • inteligibila
plural
  • inteligibili
  • inteligibilii
  • inteligibile
  • inteligibilele
genitiv-dativ singular
  • inteligibil
  • inteligibilului
  • inteligibile
  • inteligibilei
plural
  • inteligibili
  • inteligibililor
  • inteligibile
  • inteligibilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inteligibil

etimologie: