intelectual, ~ă [At: GHEREA, ST. CR. III, 384 / Pl: ~i, ~e / E: fr intellectual, lat intellectualis] 1-4 a Care aparține intelectului (1-4) Si: intelectiv (2-5). 5-8 a Care se referă la intelect (1-4) Si: intelectiv (6-9). 9 smf Persoană care posedă o pregătire de specialitate temeinică și lucrează în domeniul artei, al științei, tehnicii etc. 10 smf Persoană care aparține intelectualității (1).