7 definiții pentru integrație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INTEGRÁȚIE, integrații, s. f. (Rar) Integrare. – Din fr. intégration.

INTEGRÁȚIE, integrații, s. f. (Rar) Integrare. – Din fr. intégration.

integrație sf [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr intégration] (Rar) 1-6 Integrare (1-6).

INTEGRÁȚIE s.f. Integrare. [Gen. -iei. / cf. fr. intégration, lat. integratio].

INTEGRÁȚIE s. f. integrare (1). (< fr. intégration, lat. integratio)

*integrațiúne f. (lat. integratio, -ónis). Mat. Acțiunea de a integra: integrațiunea uneĭ funcțiunĭ. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

integráție (rar) (-te-gra-ți-e) s. f., art. integráția (-ți-a), g.-d. art. integráției; pl. integráții, art. integráțiile (-ți-i-)

integráție s. f. (sil. -gra-ți-e), art. integráția (sil. -ți-a), g.-d. art. integráției; pl. integráții, art. integráțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: integrație
integrație substantiv feminin
  • silabație: in-te-gra-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • integrație
  • integrația
plural
  • integrații
  • integrațiile
genitiv-dativ singular
  • integrații
  • integrației
plural
  • integrații
  • integrațiilor
vocativ singular
plural

integrație

etimologie: