10 definiții pentru insurmontabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

insurmontabil, ~ă a [At: CONTEMP. 1948, nr. 104, 16/5 / Pl: ~i, ~e / E: fr insurmontable] (Liv; d. obstacole, dificultăți) 1 Care nu poate fi depășit. 2 Peste care nu se poate trece.

INSURMONTÁBIL, -Ă, insurmontabili, -e, adj. (Despre obstacole, dificultăți etc.) Care nu poate fi trecut; care nu poate fi depășit; de neînvins. – Din fr. insurmontable.

INSURMONTÁBIL, -Ă, insurmontabili, -e, adj. (Livr.; despre obstacole, dificultăți etc.) Care nu poate fi trecut; care nu poate fi depășit; de neînvins. – Din fr. insurmontable.

INSURMONTÁBIL, -Ă, insurmontabili, -e, adj. (Franțuzism; despre obstacole) Care nu poate fi trecut, de neînvins. Piedici insurmontabile.

INSURMONTÁBIL, -Ă adj. De netrecut; de neînvins. [Cf. fr. insurmontable].

INSURMONTÁBIL, -Ă adj. de netrecut; de neînvins. (< fr. insurmontable)

insurmontábil, -ă adj. De netrecut, de neînvins ◊ „[...] nu s-a numărat printre cei cărora cuvântul «integritate» din jurământ le-a provocat insurmontabile dificultăți de pronunție [...]” R.l. 23 XI 92 p. 1 (cf. fr. insurmontable; DN3)

INSURMONTÁBIL ~ă (~i, ~e) (despre obstacole, dificultăți etc.) Care nu poate fi învins; de neînvins. /<fr. insurmontable


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

insurmontábil adj. m., pl. insurmontábili; f. insurmontábilă, pl. insurmontábile

insurmontábil adj. m., pl. insurmontábili; f. sg. insurmontábilă, pl. insurmontábile

Intrare: insurmontabil
insurmontabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insurmontabil
  • insurmontabilul
  • insurmontabilu‑
  • insurmontabilă
  • insurmontabila
plural
  • insurmontabili
  • insurmontabilii
  • insurmontabile
  • insurmontabilele
genitiv-dativ singular
  • insurmontabil
  • insurmontabilului
  • insurmontabile
  • insurmontabilei
plural
  • insurmontabili
  • insurmontabililor
  • insurmontabile
  • insurmontabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

insurmontabil

  • 1. (Despre obstacole, dificultăți etc.) Care nu poate fi trecut; care nu poate fi depășit; de neînvins.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Piedici insurmontabile.
      surse: DLRLC

etimologie: