8 definiții pentru instilator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSTILATÓR, instilatoare, s. n. Instrument care servește la instilații. – Din fr. instillateur.

INSTILATÓR, instilatoare, s. n. Instrument care servește la instilații. – Din fr. instillateur.

instilator sn [At: DA ms / Pl: ~oare / E: instila + -tor] (Med) Instrument care servește la instilații.

INSTILATÓR, instilatoare, s. n. Instrument cu care se picură un lichid într-un organ bolnav. Cel mai simplu instilator este o pipetă de sticlă.

INSTILATÓR s.n. Instrument folosit pentru instilații. [< fr. instillateur].

INSTILATÓR s. n. instrument pentru instilații. (< fr. instillateur)

INSTILATÓR ~oáre n. Instrument pentru instilație, constând dintr-un tub de sticlă subțiat la un capăt și prevăzut la celălalt cu un tub de cauciuc. /<fr. instillateur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

instilatór s. n., pl. instilatoáre

instilatór s. n., pl. instilatoáre

Intrare: instilator
instilator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instilator
  • instilatorul
  • instilatoru‑
plural
  • instilatoare
  • instilatoarele
genitiv-dativ singular
  • instilator
  • instilatorului
plural
  • instilatoare
  • instilatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

instilator

  • 1. Instrument care servește la instilații.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Cel mai simplu instilator este o pipetă de sticlă.
      surse: DLRLC

etimologie: