5 definiții pentru instaurator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSTAURATÓR, -OÁRE, instauratori, -oare, s. m. și f. Întemeietor, fondator, ctitor. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instaurateur.

INSTAURATÓR, -OÁRE, instauratori, -oare, s. m. și f. Întemeietor, fondator, ctitor. [Pr.: -sta-u-] – Din fr. instaurateur.

instaurator, ~oare smf, a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: fr instaurateur] 1-2 (Persoană) care instaurează.

INSTAURATÓR, -OÁRE s.m. și f. Întemeietor, fondator. [Pron. -sta-u-. / < fr. instaurateur].

INSTAURATÓR, -OÁRE s. m. f. fondator, ctitor. (< fr. instaurateur, lat. instaurator)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

instauratór s. m., pl. instauratóri

Intrare: instaurator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • instaurator
  • instauratorul
  • instauratoru‑
plural
  • instauratori
  • instauratorii
genitiv-dativ singular
  • instaurator
  • instauratorului
plural
  • instauratori
  • instauratorilor
vocativ singular
  • instauratorule
plural
  • instauratorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

instaurator, -oare instauratoare

etimologie: