6 definiții pentru insecutor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INSECUTÓR, insecutori, s. m. Gladiator care lupta cu retiarii. – Din lat. insecutor.

INSECUTÓR, insecutori, s. m. Gladiator care lupta cu retiarii. – Din lat. insecutor.

insecutor sm [At: DN2 / Pl: ~i / E: cf lat secutor] Gladiator cu sabie și scut mare care lupta cu retiarii.

INSECUTÓR s.m. Gladiator care lupta cu retiarii. [< lat. insecutor, cf. fr. insécuteur].

INSECUTÓR s. m. gladiator care lupta cu retiarii. (< lat. insecutor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

insecutór s. m., pl. insecutóri

insecutór s. m., pl. insecutóri

Intrare: insecutor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insecutor
  • insecutorul
  • insecutoru‑
plural
  • insecutori
  • insecutorii
genitiv-dativ singular
  • insecutor
  • insecutorului
plural
  • insecutori
  • insecutorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

insecutor

  • 1. Gladiator care lupta cu retiarii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: