2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

inscripționat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: inscripționa] 1 Pe care s-a făcut o inscripție (2). 2 Înscris2.

inscripționát, -ă adj. Care are un înscris în care se precizează datele de identificare ◊ „Microbuzul inscripționat. Asistența tehnică vine de pe șoseaua laterală [...]” I.B. 11 VII 77 p. 4. ◊ „Alune preambalate (Turcia) inscripționate în limba română [...]” R.l. 56 XII 92 p. 7 (din inscripționa; C. Lupu în SCL 6/82 p. 506)

INSCRIPȚIONÁ, inscripționez, vb. I. Tranz. A înregistra, a înscrie; a înmatricula. – Inscripție + suf. -ona.

inscripționa vt [At: DN4 / Pzi: ~nez / E: inscripție + -ona] 1 A face o inscripție (1). 2 A înscrie.

INSCRIPȚIONÁ, inscripționéz, vb. I. tr. A înregistra, a înscrie; a înmatricula. (din inscripție + suf. -ona)

inscripționá vb. I (prețios, uneori inadecvat) A (în)scrie ◊ „Cea de-a două agendă avea pagini albe, iar cercetările ulterioare au demonstrat că nu fuseseră inscripționate prin tehnici speciale.” R.l. 22 VI 95 p. 1. ◊ „[...] două cruci de lemn, pe care sunt inscripționate numele [...]” R.l. 8 VII 95 p. 9 (din inscripție; R. Zafiu în R.lit. 30/95 p. 11)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*inscripționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 inscripționeáză

inscripționá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. inscripționeáză

Intrare: inscripționat
inscripționat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inscripționat
  • inscripționatul
  • inscripționatu‑
  • inscripționa
  • inscripționata
plural
  • inscripționați
  • inscripționații
  • inscripționate
  • inscripționatele
genitiv-dativ singular
  • inscripționat
  • inscripționatului
  • inscripționate
  • inscripționatei
plural
  • inscripționați
  • inscripționaților
  • inscripționate
  • inscripționatelor
vocativ singular
plural
Intrare: inscripționa
  • silabație: -ți-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • inscripționa
  • inscripționare
  • inscripționat
  • inscripționatu‑
  • inscripționând
  • inscripționându‑
singular plural
  • inscripționea
  • inscripționați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • inscripționez
(să)
  • inscripționez
  • inscripționam
  • inscripționai
  • inscripționasem
a II-a (tu)
  • inscripționezi
(să)
  • inscripționezi
  • inscripționai
  • inscripționași
  • inscripționaseși
a III-a (el, ea)
  • inscripționea
(să)
  • inscripționeze
  • inscripționa
  • inscripționă
  • inscripționase
plural I (noi)
  • inscripționăm
(să)
  • inscripționăm
  • inscripționam
  • inscripționarăm
  • inscripționaserăm
  • inscripționasem
a II-a (voi)
  • inscripționați
(să)
  • inscripționați
  • inscripționați
  • inscripționarăți
  • inscripționaserăți
  • inscripționaseți
a III-a (ei, ele)
  • inscripționea
(să)
  • inscripționeze
  • inscripționau
  • inscripționa
  • inscripționaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inscripționa

etimologie:

  • Inscripție + sufix -ona.
    surse: DEX '09 MDN '00