11 definiții pentru insatisfacție insatisfacțiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

insatisfacție sf [At: CĂLINESCU, E. O. I 67 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: in- + satisfacție] Nemulțumire.

INSATISFÁCȚIE, insatisfacții, s. f. Nemulțumire, neplăcere, nesatisfacție. – Din fr. insatisfaction.

INSATISFÁCȚIE, insatisfacții, s. f. Nemulțumire, neplăcere, nesatisfacție. – Din fr. insatisfaction.

INSATISFÁCȚIE s.f. (Rar) Nemulțimire, neplăcere. [Gen. -iei. / cf. it. insoddisfazione].

INSATISFÁCȚIE s. f. nemulțumire, neplăcere. (< fr. insatisfaction, lat. insatisfactio)

INSATISFÁCȚIE ~i f. Lipsă de satisfacție; nemulțumire. [G.-D. insatisfacției] /<fr. insatisfaction

insatisfacțiune sf vz insatisfacție


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

insatisfácție (-ți-e) s. f., art. insatisfácția (-ți-a), g.-d. art. insatisfácției; pl. insatisfácții, art. insatisfácțiile (-ți-i-)

insatisfácție s. f. satisfacție


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INSATISFÁCȚIE s. nemulțumire, nesatisfacție. (Un sentiment de ~.)

INSATISFACȚIE s. nemulțumire, nesatisfacție. (Un sentiment de ~.)

Insatisfacție ≠ satisfacție

Intrare: insatisfacție
insatisfacție substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • insatisfacție
  • insatisfacția
plural
  • insatisfacții
  • insatisfacțiile
genitiv-dativ singular
  • insatisfacții
  • insatisfacției
plural
  • insatisfacții
  • insatisfacțiilor
vocativ singular
plural
insatisfacțiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.