13 definiții pentru insalubru

INSALÚBRU, -Ă, insalubri, -e, adj. Care este dăunător sănătății prin nerespectarea regulilor de igienă; nesănătos. – Din fr. insalubre, lat. insalubris.

INSALÚBRU, -Ă, insalubri, -e, adj. Care este dăunător sănătății prin nerespectarea regulilor de igienă; nesănătos. – Din fr. insalubre, lat. insalubris.

INSALÚBRU, -Ă, insalubri, -e, adj. Care vatămă sănătatea, nesănătos. Case insalubre.În Africa, soldații italieni mor pe capete din pricina climei insalubre. BOGZA, A. Î. 482.

insalúbru (-lu-bru) adj. m., pl. insalúbri; f. insalúbră, pl. insalúbre

INSALÚBRU adj. nesănătos. (Locuință ~.)

INSALÚBRU, -Ă adj. Dăunător sănătății. [< fr. insalubre].

INSALÚBRU, -Ă adj. neigienic, dăunător sănătății. (< fr. insalubre)

INSALÚBRU ~ă (~i, ~e) Care nu este salubru; dăunător sănătății. [Sil. -lu-bru] /<fr. insalubre, lat. insalubris

*insalúbru, -ă adj. (lat. in-salúbris). Care nu e salubru, nesănătos, vătămător sănătățiĭ: mlaștinile-s insalubre.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

INSALÚBRU adj. nesănătos. (Locuință ~.)

Intrare: insalubru
insalubru adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular insalubru insalubrul insalubră insalubra
plural insalubri insalubrii insalubre insalubrele
genitiv-dativ singular insalubru insalubrului insalubre insalubrei
plural insalubri insalubrilor insalubre insalubrelor
vocativ singular
plural