2 intrări

20 de definiții

din care

Explicative DEX

INODOR, -Ă, inodori, -e, adj. Care nu emană miros; fără miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus.

INODOR, -Ă, inodori, -e, adj. Care nu emană miros; fără miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus.

inodor, ~ă a [At: PONI, CH. 41 / Pl: ~i, ~e / E: fr inodore, it inodoro] Fără miros Si: nemirositor.

ROMANIȚĂ, romanițe, s. f. (Bot.; regional) Mușețel. [Var.: romăniță s. f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec’.

INODOR, -Ă, inodori, -e, adj. Fără miros. Aerul este incolor și inodor.

INODOR, -Ă adj. Fără miros. [Cf. fr. inodore, lat. inodorus < in – fără, odor – miros].

INODOR, -Ă adj. fără miros. (< fr. inodore, lat. inodorus)

INODOR ~ă (~i, ~e) Care nu emană nici un miros; lipsit de miros; fără miros. /<fr. inodore, lat. inodorus

ROMANIȚĂ ~e f. 1) Plantă erbacee anuală, cu frunze alterne divizate și cu flori aromate, albe pe margini și galbene în centru, folosită în medicină; mușețel. 2) Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile ei mari, plăcut mirositoare. [G.-D. romaniței] /roman + suf. ~iță

inodor a. fără miros.

*inodór, -ă adj. (lat. in-odórus, d. in-, fără, și ódor, odóris, miros). Fără miros: gaz inodor.

Ortografice DOOM

inodor (desp. i-no-/in-o-) adj. m., pl. inodori; f. inodo, pl. inodore

romaniță s. f., g.-d. art. romaniței; pl. romanițe

!inodor (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inodori; f. inodoră, pl. inodore

inodor adj. m. (sil. mf. in-), pl. inodori; f. sg. inodoră, pl. inodore

romaniță s. f., g.-d. art. romaniței; pl. romanițe

Enciclopedice

Matricaria maritima L. [syn. M. inodora L.; Chrysanthemum inodorum L.; C. maritimum (L.) Pers.]. Specie care înflorește primăvara-toamna. Flori (cele centrale tubuloase, galbene, cele marginale ligulate, albe) în capitule lung-pedunculate, solitare, terminale, foliolele involucrului oblonge cu vîrf bont, așezate imbricat, în mai multe rînduri. Fructele, achene nearipate. Frunze glabre, puțin cărnoase, de cîteva ori palmat-sectate, cu foliolele liniare. Tulpină (35-55 cm înălțime) dreaptă, ramificată în treimea superioară, glabră, verde-întunecat.

Sinonime

INODOR adj. nemirositor. (Substanță ~.)

ROMANIȚĂ s. (BOT.) romaniță neadevărată v. romaniță nemirositoare; romaniță nemirositoare (Matricaria inodora) = romaniță neadevărată, (reg.) mărăriță, roman, tătăiși (pl.), chioara-găinii, mărarul-broaștei, mușețel-prost, ochiul-boului, romaniță proastă, romaniță puturoasă, romon-bolund.

ROMANIȚĂ s. v. granat, mușețel, spilcuță.

INODOR adj. nemirositor. (Substanță ~.)

Intrare: inodora
inodora termen biologic
termen biologic (I2)
  • inodora
Intrare: inodor
inodor adjectiv
  • silabație: i-no-dor, in-o-dor info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inodor
  • inodorul
  • inodoru‑
  • inodo
  • inodora
plural
  • inodori
  • inodorii
  • inodore
  • inodorele
genitiv-dativ singular
  • inodor
  • inodorului
  • inodore
  • inodorei
plural
  • inodori
  • inodorilor
  • inodore
  • inodorelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inodor, inodoadjectiv

  • 1. Care nu emană miros; fără miros. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: nemirositor
    • format_quote Aerul este incolor și inodor. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.