12 definiții pentru inodor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INODÓR, -Ă, inodori, -e, adj. Care nu emană miros; fără miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus.

INODÓR, -Ă, inodori, -e, adj. Care nu emană miros; fără miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus.

inodor, ~ă a [At: PONI, CH. 41 / Pl: ~i, ~e / E: fr inodore, it inodoro] Fără miros Si: nemirositor.

INODÓR, -Ă, inodori, -e, adj. Fără miros. Aerul este incolor și inodor.

INODÓR, -Ă adj. Fără miros. [Cf. fr. inodore, lat. inodorus < in – fără, odor – miros].

INODÓR, -Ă adj. fără miros. (< fr. inodore, lat. inodorus)

INODÓR ~ă (~i, ~e) Care nu emană nici un miros; lipsit de miros; fără miros. /<fr. inodore, lat. inodorus

*inodór, -ă adj. (lat. in-odórus, d. in-, fără, și ódor, odóris, miros). Fără miros: gaz inodor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!inodór (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inodóri; f. inodóră, pl. inodóre

inodór adj. m. (sil. mf. in-), pl. inodóri; f. sg. inodóră, pl. inodóre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INODÓR adj. nemirositor. (Substanță ~.)

INODOR adj. nemirositor. (Substanță ~.)

Intrare: inodor
inodor adjectiv
  • silabație: i-no-dor, in-o-dor info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inodor
  • inodorul
  • inodoru‑
  • inodo
  • inodora
plural
  • inodori
  • inodorii
  • inodore
  • inodorele
genitiv-dativ singular
  • inodor
  • inodorului
  • inodore
  • inodorei
plural
  • inodori
  • inodorilor
  • inodore
  • inodorelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inodor

etimologie: