2 definiții pentru inobedient
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
inobedient, ~ă a [At: DN4 / Pl: ~nți, ~e / E: in- + obedient] Nesupus.
INOBEDIENT, -Ă adj. nesupus. (< in1- + obedient)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: inobedient
inobedient adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
inobedient, inobedientăadjectiv
- 1. Nesupus. MDN '00sinonime: nesupus
etimologie:
- in- + obedient MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.