8 definiții pentru inimuță irimuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INIMÚȚĂ, inimuțe, s. f. (Rar) Inimioară. – Inimă + suf. -uță.

INIMÚȚĂ, inimuțe, s. f. (Rar) Inimioară. – Inimă + suf. -uță.

inimuță sf [At: MARIAN, NU. 8 / V: inimiță / Pl: ~țe / E: inimă + -uță] 1-20 (Pop; șhp) Inimioară (1-20).

inimúță f., pl. e. Trans. Inimioară.

irimuță[1] sf vz inimuță

  1. La intrarea inimuță, varianta indicată este inimiță, deci forma irimuță este probabil o greșeală. — gall

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inimúță (rar) s. f., g.-d. art. inimúței; pl. inimúțe

inimúță s. f., g.-d. art. inimúței; pl. inimúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: inimuță
inimuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inimuță
  • inimuța
plural
  • inimuțe
  • inimuțele
genitiv-dativ singular
  • inimuțe
  • inimuței
plural
  • inimuțe
  • inimuțelor
vocativ singular
plural
irimuță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

inimuță irimuță

etimologie:

  • Inimă + sufix -uță.
    surse: DEX '98 DEX '09