10 definiții pentru inhumație inhumațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INHUMÁȚIE, inhumații, s. f. (Rar) Înhumare. – Din fr. inhumation.

INHUMÁȚIE, inhumații, s. f. (Rar) Înhumare. – Din fr. inhumation.

inhumație sf [At: DA ms / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr inhumation] (Rar) Înmormântare.

INHUMÁȚIE s.f. (Liv.) Înhumare. [Gen. -iei. / cf. fr. inhumation].

INHUMÁȚIE s. f. înhumare. (< fr. inhumation)

*inhumațiúne f. (d. inhumez). Îngropare, înmormîntare. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inhumáție (rar) (-ți-e) s. f., art. inhumáția (-ți-a), g.-d. art. inhumáției; pl. inhumáții, art. inhumáțiile (-ți-i-)

inhumáție s. f. (sil. -ți-e), art. inhumáția (sil. -ți-a), g.-d. art. inhumáției; pl. inhumáții, art. inhumáțiile (sil. -ți-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INHUMÁȚIE s. v. îngropare, îngropat, înhumare, înmormântare.

inhumație s. v. ÎNGROPARE. ÎNGROPAT. ÎNHUMARE. ÎNMORMÎNTARE.

Intrare: inhumație
inhumație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inhumație
  • inhumația
plural
  • inhumații
  • inhumațiile
genitiv-dativ singular
  • inhumații
  • inhumației
plural
  • inhumații
  • inhumațiilor
vocativ singular
plural
inhumațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inhumațiune
  • inhumațiunea
plural
  • inhumațiuni
  • inhumațiunile
genitiv-dativ singular
  • inhumațiuni
  • inhumațiunii
plural
  • inhumațiuni
  • inhumațiunilor
vocativ singular
plural

inhumație inhumațiune

etimologie: