8 definiții pentru inhibitiv


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INHIBITÍV, -Ă, inhibitivi, -e, adj. Inhibitor. – Din fr. inhibitif.

INHIBITÍV, -Ă, inhibitivi, -e, adj. Inhibitor. – Din fr. inhibitif.

inhibitiv, ~ă a [At: RALEA, E. O. 81 / Pl: ~i, ~e / E: fr inhibitif] 1-2 Inhibitor (1-2).

INHIBITÍV, -Ă adj. Inhibitor. [< fr. inhibitif].

INHIBITÍV, -Ă adj. inhibitor. (< fr. inhibitif)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inhibitív adj. m., pl. inhibitívi; f. inhibitívă, pl. inhibitíve

inhibitív adj. m., pl. inhibitívi; f. sg. inhibitívă, pl. inhibitíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

INHIBITÍV adj. v. inhibitor.

INHIBITIV adj. inhibitor. (Proces ~.)

Intrare: inhibitiv
inhibitiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inhibitiv
  • inhibitivul
  • inhibitivu‑
  • inhibiti
  • inhibitiva
plural
  • inhibitivi
  • inhibitivii
  • inhibitive
  • inhibitivele
genitiv-dativ singular
  • inhibitiv
  • inhibitivului
  • inhibitive
  • inhibitivei
plural
  • inhibitivi
  • inhibitivilor
  • inhibitive
  • inhibitivelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

inhibitiv

etimologie: