Definiția cu ID-ul 913827:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INGRÁT, -Ă, ingrați, -te, adj. 1. Care uită binele ce i s-a făcut; nerecunoscător. Atunci mi-a spus că atitudinea noastră, adică a Luminiței, a mea, a Laurei față de tine, e ingrată. C. PETRESCU, Î. II 86. ◊ (Substantivat) Ar fi o binefacere prietinească pe care dacă vreodată aș uita-o, aș fi cel mai ticălos ingrat. CARAGIALE, O. VII 541. 2. Fig. Care nu dă satisfacție pe măsura sforțărilor făcute; dezavantajos, plin de inconveniente. Slujbă ingrată.