7 definiții pentru inflicțiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFLICȚIÚNE, inflicțiuni, s. f. Pedeapsă. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. infliction, lat. inflictio, -onis.

inflicțiune sf [At: DN3 / Pl: ~ni / E: fr infliction, lat inflictio, -onis] (Rar) Pedeapsă.

INFLICȚIÚNE, inflicțiuni, s. f. (Rar) Pedeapsă. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. infliction, lat. inflictio, -onis.

INFLICȚIÚNE s.f. (Rar) Pedeapsă. [Pron. -ți-u-. / cf. lat. inflictio, fr. infliction].

INFLICȚIÚNE s. f. (jur.) aplicare, administrare a unei pedepse, amenzi etc. (< fr. infliction, lat. inflictio)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

inflicțiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. inflicțiúnii; pl. inflicțiúni

inflicțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. inflicțiúnii; pl. inflicțiúni

Intrare: inflicțiune
inflicțiune substantiv feminin
  • silabație: -ți-u-ne info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inflicțiune
  • inflicțiunea
plural
  • inflicțiuni
  • inflicțiunile
genitiv-dativ singular
  • inflicțiuni
  • inflicțiunii
plural
  • inflicțiuni
  • inflicțiunilor
vocativ singular
plural

inflicțiune

etimologie: