2 intrări

16 definiții

infirmiéră (-mi-e-) s. f., g.-d. art. infirmiérei; pl. infirmiére

infirmiéră s. f. (sil. -mi-e-), g.-d. art. infirmiérei; pl. infirmiére

INFIRMIÉRĂ s. (MED.) soră, (Transilv.) velteriță, (înv.) spitalagioaică.

INFIRMIÉR, -Ă, infirmieri, -e, s. m. și f. Persoană calificată care îngrijește bolnavii la infirmerie. ♦ Persoană din personalul sanitar auxiliar care lucrează într-un spital, într-o policlinică, într-un dispensar. [Pr.: -mi-er] – Din fr. infirmier.

INFIRMIÉR, -Ă, infirmieri, -e, s. m. și f. Persoană calificată care îngrijește bolnavii la infirmerie. ♦ Persoană din personalul sanitar auxiliar care lucrează într-un spital, într-o policlinică, într-un dispensar. [Pr.: -mi-er] – Din fr. infirmier.

INFIRMIÉR, -Ă, infirmieri, -e, s. m. și f. Persoană în subordinea medicilor, care îngrijește bolnavii într-un spital sau într-o infirmerie. A făcut o școală de infirmiere, după ce sfîrșise studiile universitare. BART, E. 378. – Pronunțat: -mi-er.

infirmiér (-mi-er-) s. m., pl. infirmiéri

infirmiér s. m. (sil. -mi-er), pl. infirmiéri

INFIRMIÉR s. (MED.) (germanism reg.) velter, (înv.) bolnicer, spitalagiu, spitaliot.

INFIRMIÉR, -Ă s.m. și f. Cadru sanitar care ajută pe medici și îngrijește bolnavii într-un spital sau într-o infirmerie. [Pron. -mi-er. / < fr. infirmier].

INFIRMIÉR, -Ă s. m. f. cadru sanitar care ajută pe medici și îngrijește bolnavii într-un spital, într-o infirmerie. (< fr. infirmier)

INFIRMIÉR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană, din cadrul personalului sanitar inferior, care îngrijește bolnavii într-un spital sau într-o infirmerie. [Sil. -mi-er] /<fr. infirmier

infirmier m. cel ce îngrijește pe bolnavi într’o infirmerie sau spital.

*infirmiér, -ă s. (fr. infirmier, -ière, mlat. infirmarius, călugăr infirmier). Îngrijitor de bolnavĭ într´un spital, într´o ambulanță.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

INFIRMIÉRĂ s. (MED.) soră, (Transilv.) vélteriță, (înv.) spitalagioáică.

INFIRMIÉR s. (MED.) (germanism reg.) vélter, (înv.) bolnicér, spitalagíu, spitaliót.

Intrare: infirmieră
infirmieră substantiv feminin

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular infirmie infirmiera
plural infirmiere infirmierele
genitiv-dativ singular infirmiere infirmierei
plural infirmiere infirmierelor
vocativ singular
plural
Intrare: infirmieră
infirmieră
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.