6 definiții pentru infinitism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFINITÍSM s. n. Concepție metafizică care admite că universul este infinit. – Infinit + suf. -ism.

INFINITÍSM s. n. Concepție metafizică care admite că universul este infinit. – Infinit + suf. -ism.

infinitism sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr infinitisme] (Flz) Concepție opusă finitismului, care admite că universul este infinit.

INFINITÍSM s.n. (Fil.) Concepție metafizică, opusă finitismului, care admite că universul este infinit. [< fr. infinitisme].

INFINITÍSM s. n. concepție metafizică care admite că universul este infinit. (< fr. infinitisme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: infinitism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infinitism
  • infinitismul
  • infinitismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • infinitism
  • infinitismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

infinitism

  • 1. Concepție metafizică care admite că universul este infinit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Infinit + sufix -ism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN