*inferiór, -oáră adj. (lat. inferior, comparativu d. inferus, de jos. V. infim). De dedesupt, de jos: buza inferioară, Dunărea inferioară (maĭ aproape de gură). Fig. Maĭ pe jos în demnitate, merit, organizațiune: rang inferior, animal inferior. Subst. Subaltern, subordonat: a fi amabil cu inferioriĭ. Adv. În mod inferior: a lucra inferior. V. superior.