Definiția cu ID-ul 373873:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INFERENȚĂ s.f. Operație logică de derivare a unui enunț din altul, prin care se admite o judecată (al cărei adevăr nu este verificat direct) în virtutea unei legături a ei cu alte judecăți considerate ca adevărate. [< fr. inférence, cf. lat. inferre – a duce].