INEXPUGNABIL, -Ă, inexpugnabili, -e, adj. (Despre locuri fortificate) Care nu poate fi cucerit; de neînvins. Era o redută ce părea cu atît mai mult inexpugnabilă, cu cît fusese fortificată de unul din cei mai buni pionieri. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 10/3. ◊ Fig. Uniunea Sovietică, bastionul inexpugnabil al păcii. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 186, 1/1.