9 definiții pentru inextingibil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
INEXTINGIBIL, -Ă, inextingibili, -e, adj. Care nu poate fi stins; care nu încetează. – Din fr. inextinguible (după stinge).
INEXTINGIBIL, -Ă, inextingibili, -e, adj. Care nu poate fi stins; care nu încetează. – Din fr. inextinguible (după stinge).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
inextingibil, ~ă a [At: DA / V: (înv) ~estingui~ / Pl: ~i, ~e / E: fr inextinguible] (Liv) 1 Care nu poate fi făcut să înceteze. 2 (Pex) Care nu încetează.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INEXTINGIBIL, -Ă adj. (Liv.) Care nu poate fi stins; care nu încetează. [Var. inestinguibil, -ă adj. / cf. fr. inextinguible, it. inextinguibile].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INEXTINGIBIL, -Ă adj. de nestins. ◊ care nu încetează; etern. (< fr. inextinguible, lat. inextinguibilis)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inestinguibil, ~ă a vz inextingibil
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INESTINGUIBIL, -Ă adj. v. inextingibil.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
inextingibil (desp. i-nex-/in-ex-) adj. m., pl. inextingibili; f. inextingibilă, pl. inextingibile
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!inextingibil (i-nex-/in-ex-) adj. m., pl. inextingibili; f. inextingibilă, pl. inextingibile
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
inextingibil adj. m. (sil. mf. in-) extingibil
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: i-nex-, in-ex-
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
inextingibil, inextingibilăadjectiv
- 1. Care nu poate fi stins; care nu încetează. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: etern
etimologie:
- inextinguible (după stinge). DEX '09 DEX '98 DN