opțiuni
  • info

11 definiții pentru inerență

din care

Explicative DEX

INERENȚĂ s. f. Calitatea a ceea ce este inerent. – Din fr. inhérence.

inerență sf [At: MAIORESCU, L. 48 / S și: (înv) inher~ / Pl: -țe / E: fr inhérence] (Rar) Caracter a ceea ce este inerent.

INERENȚĂ s. f. (Rar) Calitatea a ceea ce este inerent. – Din fr. inhérence.

INERENȚĂ s.f. Calitatea a ceea ce este inerent. [Cf. fr. inhérence].

INERENȚĂ s. f. 1. calitatea, starea a ceea ce este inerent. 2. caracteristică a unei relații de reciprocitate între două categorii sintactice presupuse în cadrul aceleiași unități. (< fr. inhérence)

inerență f. starea celor inerente.

*inerénță f., pl. e (d. inerent; fr. inérence). Starea lucruluĭ inerent.

Ortografice DOOM

inerență s. f., g.-d. art. inerenței

inerență s. f., g.-d. art. inerenței

inerență s. f., g.-d. art. inerenței

Jargon

INERENȚĂ s. f. (cf. fr. inhérence): calitate sau caracteristică a unui raport, a unei relații de reciprocitate (a unei corelații) între două categorii sintactice ce se presupun în cadrul aceleiași unități, ce fac parte integrantă din această unitate, ce aparțin în mod firesc acestei unități și se definesc una prin cealaltă. Termen folosit în sintagmele raport de inerență și relație de inerență (v.), cu referire la relația existentă între predicat și subiect.

Intrare: inerență
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inerență
  • inerența
plural — —
genitiv-dativ singular
  • inerențe
  • inerenței
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inerențăsubstantiv feminin

  • 1. Calitatea a ceea ce este inerent. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Caracteristică a unei relații de reciprocitate între două categorii sintactice presupuse în cadrul aceleiași unități. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.