2 intrări
21 de definiții

Explicative DEX

INELEGANT, -Ă, ineleganți, -te, adj. Care nu este elegant în vorbire, în purtare etc.; neelegant. – Din fr. inélégant.

INELEGANȚĂ, ineleganțe, s. f. Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță. – Din fr. inélégance.

inelegant, ~ă a [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr inélégant] (Rar) Care nu este elegant în vorbire, în purtare etc. Si: neelegant.

ineleganță sf [At: PAS, Z. IV, 140 / Pl: ~țe / E: fr inélégance] (Rar) 1 Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare. 2-3 (Vorbă sau) comportare lipsită de tact, de finețe Si: neeleganță. 4 (Pex) Grosolănie.

INELEGANT, -Ă, ineleganți, -te, adj. (Rar) Care nu este elegant în vorbire, în purtare etc.; neelegant. – Din fr. inélégant.

INELEGANȚĂ, ineleganțe, s. f. (Rar) Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact; neeleganță. – Din fr. inélégance.

INELEGANȚĂ s. f. (Franțuzism) Lipsă de eleganță în vorbire, în purtare, în atitudine. Au avut ineleganța să amestece numele dumneavoastră, PAS, Z. IV 140.

INELEGANT, -Ă adj. Lipsit de eleganță în vorbire, în purtare etc. [Cf. fr. inélégant].

INELEGANȚĂ s.f. Lipsă de eleganță în vorbire, în purtare etc.; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact. [Cf. fr. inélégance].

INELEGANT, -Ă adj. neelegant. (< fr. inélégant)

INELEGANȚĂ s. f. lipsă de eleganță în vorbire, în purtare; vorbă, comportare lipsită de finețe, de tact. (< fr. inélégance)

INELEGANT ~tă (~ți, ~te) Care este lipsit de eleganță în vorbire și în purtare. /<fr. inélégant

*inelegánt, -ă adj. (lat. in-élegans, -ántis). Lipsit de eleganță, urît: haĭnă, mișcare, vorbă inelegantă. Adv. În mod inelegant.

*inelegánță f., pl. e (lat. in-elegantia). Lipsă de eleganță, uricĭune.

Ortografice DOOM

inelegant (desp. i-ne-/in-e-) adj. m., pl. ineleganți; f. inelegantă, pl. inelegante

ineleganță (desp. i-ne-/in-e-) s. f., g.-d. art. ineleganței; (manifestări) pl. ineleganțe

inelegant (i-ne- / in-e-) adj. m., pl. ineleganți; f. inelegantă, pl. inelegante

ineleganță (i-ne- / in-e-) s. f., g.-d. art. ineleganței; (manifestări) pl. ineleganțe

inelegant adj. m. (sil. mf. in-) elegant

ineleganță s. f. (sil. mf. in-), g.-d. art. ineleganței; (manifestări) pl. ineleganțe

Antonime

Ineleganță ≠ eleganță

Intrare: inelegant
inelegant adjectiv
  • silabație: i-ne-, in-e- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inelegant
  • inelegantul
  • inelegantu‑
  • inelegantă
  • ineleganta
plural
  • ineleganți
  • ineleganții
  • inelegante
  • inelegantele
genitiv-dativ singular
  • inelegant
  • inelegantului
  • inelegante
  • inelegantei
plural
  • ineleganți
  • ineleganților
  • inelegante
  • inelegantelor
vocativ singular
plural
Intrare: ineleganță
ineleganță substantiv feminin
  • silabație: i-ne-, in-e- info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ineleganță
  • ineleganța
plural
  • ineleganțe
  • ineleganțele
genitiv-dativ singular
  • ineleganțe
  • ineleganței
plural
  • ineleganțe
  • ineleganțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inelegant, inelegantăadjectiv

  • 1. Care nu este elegant în vorbire, în purtare etc. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: neelegant
etimologie:

ineleganță, ineleganțesubstantiv feminin

  • 1. Lipsă de eleganță, de finețe, de tact în vorbire, în purtare; vorbă sau comportare lipsită de finețe, de tact. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: neeleganță antonime: eleganță
    • format_quote Au avut ineleganța să amestece numele dumneavoastră, PAS, Z. IV 140. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.